Ioan PIAURIU MOLNAR

Numele complet este Ioan Molnar – Piuariu de Mullersheim. S-a născut în 1749 la Sadu, lângă Sibiu. Studiile le face la Sibiu, la actualul colegiu Brukenthal şi la Cluj. Studiile universitare le realizează la Viena. Aici a studiat medicina.

Este considerat primul medic român, oculist. Este repartizat ca medic la regimentul grăniceresc de la Jupalnic. După studiile universitare revine la Sibiu, unde va avea propriul cabinet

La Sibiu este numit oculist oficial al Marelui Principat al Transilvaniei. Este în continuare sprijinit în demersurile sale şi în studiile sale de guvernatorul Samuel von Brukenthal. Va pleca la Cluj unde va preda medicina la şcoala medicală din oraş. Realizează nenumărate călătorii în Ţara Românească şi Moldova, renumele său crescând considerabil, ajungând a fi solicitat chiar şi la Viena.

Revine definitiv la Sibiu în 1781. Este considerat primul român ce va cumpăra proprietate în vechea cetate medievală, după emiterea Edictului de Concivilitate. El a locuit pe strada Şelarilor. Devine membru al lojei masonice „Sfântul Andrei”. Este perioada în care va fi înnobilat de către coroana habsburgică.

A redactat în 1793 prima publicaţie ştiinţifică medicală din spaţiul românesc, „Sfătuire către studenţii în chirurgie”. În 1785 a publicat „Economia stupilor”. Scrie primele îndrumări de igiena populaţiei din spaţiul românesc.

Are şi câteva iniţiative economice, deschizându-şi o ţesătorii mecanizate, una dintre cele mai moderne din Transilvania. A încercat de câteva ori să tipărească o revistă a românilor dar nu va reuşi în demersul său.

Foarte importante sunt studiile sale legate de gramatica limbii române (este autorul primei gramatici româno – germane dar şi a lucrării „Retorica, adica învaţătura şi întocmirea frumoasei cuvântări” – 1798) dar şi cele de istorie, precum prima lucrare de istorie universală publicată în limba română.

S-a implicat şi în milcarea politică de emancipare a naţiunii române, fiind unul dintre semnatarii Supplex Libellus Valachorum în 1791. A fost unul dintre fondatorii Şcolii Ardelene.

Moare în 1815 la Sibiu.

Johann Theophil DELPHINI

Edificiul bisericii Sfânta Elisabeta şi orfelinatul catolic amenajat în exteriorul cetăţii medievale sunt nucleul care a dus la crearea primului cartier extramuros, Terezian.

Acest teren a fost cumpărat de împărăteasa Maria Tereza care îl oferă funcţionarilor militari şi publici austrieci care s-au aşezat în Sibiu. În întreaga perioadă, administraţia habsburgă a încercat să legitimeze biserica catolică aminitind şi încercând a reface legăturile cu vechiile parohii şi tradiţii catolice din perioada medievală.

Acest teritoriu va fi amenajat încă din 1770 Biserica Sfânta Elisabeta, a început a fi construită mai înainte începând cu 1767 lucrările fiind terminate în 1771. Cel care va fi iniţiatorul acestor lucrări şi responsabil de naşterea cartierului Terezian a fost călugărul iezuit Johann Theofil Delphini

Delphini va angaja pe arhitectul Leopold Grossmann, sfinţirea având loc în data de 1 septembrie 1781 la 14 ani de la punerea primei pietre în temelie (11 septembrie 1767).